Implicarea sistemului de sănătate în povara încălzirii globale

Abstract

Introducere. Încălzirea globală reprezintă creşterea temperaturii medii a aerului care, în ultimele decenii, înregistrează o continuă ascensiune. Schimbările climatice, sănătatea umană și sistemele de îngrijire a sănătății au un ciclu continuu (prin legătură directă): schimbările climatice afectează sănătatea indivizilor, comunităților și populațiilor, sistemele de îngrijire a sănătății, deși sunt afectate de nevoile tot mai mari și în schimbare, ele înseși generează emisii substanțiale de carbon care contribuie la criza climatică. Acest ciclu trebuie întrerupt pentru a reduce implicarea sistemului de sănătate în încălzirea globală.

Material și metode. În motorul de căutare Google Scolar au fost căutate articole care au abordat legătura dintre „încălzirea globală” și „sistemul de sănătate”. Din cele peste 40 de surse accesate au fost selectate zece în care se face legătura dintre aceste noțiuni.

Rezultate. Încălzirea globală este rezultatul activităţilor umane care au dus la creșterea emisiilor de bioxid de carbon în atmosferă. Sistemelor de îngrijire a sănătății le revin aproximativ 4,4% din totalul emisiilor de bioxid de carbon la nivel mondial. Serviciile de asistență medicală sunt cele mai consumatoare de resurse în țările industrializate. Potrivit celor trei categorii ale domeniului de aplicare ale Protocolului privind gazele cu efect de seră, emisiile directe de la unitățile de asistență medicală reprezintă până la 17% din totalul emisiilor din sectorul sănătății, iar emisiile indirecte, de la utilizarea electricității, de la răcirea și încălzirea spațiilor adaugă încă 12%. Marea majoritate a emisiilor (71%) provin din producția, transportul, utilizarea și eliminarea de bunuri și servicii, inclusiv produse farmaceutice și dispozitive medicale, alte echipamente spitalicești și lanțul de aprovizionare cu alimente. Emisiile directe și indirecte din sectorul sănătății reprezintă o pierdere de peste 400 000 de ani de viață, ajustați în funcție de dizabilități, între anii 2003 și 2013. De exemplu, mănușile și halatele folosite de medici, de asistentele medicale sunt cauza nu numai a topiri ghețarilor și a morții urșilor polari, ci și a înrăutățirii sănătății pacienților. De aceea, este necesar de a întrerupe acest cerc vicios prin reducerea amprentei de carbon a sistemelor de îngrijire a sănătății.

Concluzii. Schimbările climatice vor continua să afecteze sistemele naturale ale pământului pe parcursul a sute de ani, chiar şi dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse, iar nivelele atmosferice ale acestora nu vor mai creşte. Sustenabilitatea și reziliența în îngrijirea sănătăiții, reziliența comunității și individuală pot fi asigurate prin intervenții de reducere a impacturilor directe și indirecte ale activității unităților de asistență medicală.